Experții recomandă să vă păstrați calmul, chiar dacă este dificil să faceți acest lucru

De obicei, ele durează câteva minute, mai puțin de cinci minute de cele mai multe ori... dar acest timp poate părea o eternitate pentru un părinte. "Cu siguranță, atunci când un părinte își vede copilul având convulsii pentru prima dată, se poate gândi că acesta "va muri", că va orbi sau orice altă prostie", spune María Jesús Pascual Marcos, de la serviciul de pediatrie al Spitalului Nisa Pardo de Aravaca.

O criză, mai ales dacă este la un bebeluș, coroborează medicul pediatru José María Paricio (autorul cărții best-seller "Ești cea mai bună mamă din lume"), "este ceva greu de acceptat de către un părinte. De fapt, este una dintre cele mai rele experiențe pentru părinți și rude, deoarece aceștia cred că copilul lor moare sau că se va îmbolnăvi grav, cu epilepsie sau mai rău".

Din fericire, continuă acest expert, "aceste episoade sunt mai mult dramatice decât periculoase: nu mor și nici nu suferă de epilepsie sau de leziuni cerebrale ca urmare a faptului că au avut convulsii febrile".

Simptomele sunt spectaculoase. Așa cum este descris în cartea lui Paricio, acestea provoacă de obicei un atac de mișcări anormale, bruște și convulsive la copilul care are febră. Copilul își pierde brusc cunoștința, privește în altă parte sau își fixează privirea și prezintă mișcări bruște ale membrelor și o mare rigiditate a trunchiului, deși uneori se poate întâmpla contrariul, sub forma unui șchiopătat.

Fața devine palidă sau albăstruie, există o salivare abundentă și o respirație foarte zgomotoasă. Când acestea se calmează, îl lasă pe copil să doarmă, până când acesta își recapătă în cele din urmă cunoștința, rămânând amețit încă o vreme.

Când se produc ele?

Convulsiile apar la aproximativ unul din zece copii cu vârsta cuprinsă între 9 luni și 5 ani, deși sunt mai frecvente între 1 și 3 ani, cu o incidență de 2-5%, ușor mai mare la băieți, și apar în primele 24 de ore de la debutul febrei... Și de ce apar?

"Este un răspuns al sistemului nervos imatur al copilului predispus la febră provocată de procese infecțioase banale, creșterea sau scăderea rapidă a febrei poate declanșa o criză, și nu este neobișnuit ca uneori criza să fie prima manifestare a febrei", explică Pascual Marcos, autor și al blogului Niños que es lo mío (Copiii care sunt ai mei). În plus, adaugă acest pediatru, "ele pot să reapară în primele 24 de ore ale procesului febril sau să se repete în anumite ocazii în alte procese febrile, fără ca noi să le putem preveni în vreun fel".

Ce pot face părinții?

În primul rând, trebuie să știți că, în ciuda caracterului spectaculos al acestei afecțiuni, convulsiile febrile sunt benigne și nu produc sechele neurologice și nu pun în pericol viața copilului. De asemenea, nu există un risc crescut de apariție a epilepsiei. Un copil care suferă de convulsii febrile este un copil normal, cu o viață normală, iar tratamentul proceselor febrile și programul de vaccinare ar trebui să fie același ca pentru orice alt copil", explică Pascual Marcos.

De asemenea, este indicat să urmați aceste indicații date de cei doi experți:

Păstrați-vă calmul (este dificil, dar nu imposibil). Convulsiile febrile sunt cea mai frecventă tulburare convulsivă la copii.

-puneți copilul pe o parte pentru a-i ușura respirația, scoateți-i dacă are ceva în gură, dar nu-i băgați nimic în gură pentru că nu-și înghite limba.

-Țineți copilul departe de obiectele cu care se poate lovi. Împiedicați-l să se rănească.

Dezbracă-l și chiar pune-i cârpe cu apă pe corp pentru a-i scădea temperatura mai repede.

Dacă aveți supozitoare de paracetamol, dați-i uul. Nu-i dați nimic pe gură, deoarece se poate sufoca dacă este inconștient.

-Așteptați să vedeți dacă criza dispare în mai puțin de cinci minute, dar fiți pregătiți să îl duceți la cea mai apropiată cameră de urgență. 

-Dacă ajungeți la centrul de urgență în mijlocul unei crize, aceasta va fi oprită cu medicamente, de obicei un sedativ introdus pe cale rectală. În cazul în care nu se calmează, va trebui să se canuleze o venă pentru administrarea de medicamente suplimentare.

-În cazul în care copilul nu are convulsii la sosire, ceea ce se întâmplă foarte des, deoarece de obicei se calmează acasă sau pe drum, febra va fi scăzută și copilul va fi examinat pentru a vedea care este cauza. Dacă boala care o provoacă nu este gravă, vă vor ține sub observație o vreme, până când febra va scădea puțin. De obicei, nu este nevoie să fie internate în spital.

-Dacă copilul dumneavoastră a mai avut crize înainte sau dacă locuiți departe de un spital, de obicei vi se va da o canulă pe care să o introduceți în rect la domiciliu, care va opri criza dacă aceasta se repetă.

-Să știți că, deși este recomandabil să fie evaluat de pediatru în primul episod, de cele mai multe ori nu este nevoie de examinări suplimentare. În cazurile în care criza este atipică, pentru că apare la copii mai mari sau excesiv de mici, durează mai mult de 15 minute, mișcările sunt ale unui braț sau ale unui picior, sau apar după primele 24 de ore de febră, sunt însoțite de slăbiciune excesivă, vărsături, pete pe piele sau dureri de cap intense, printre altele, va fi necesar să se excludă existența unei patologii mai grave ca și cauză a crizei.

Există și alte cauze, mai importante, pentru care un copil poate avea convulsii, secundare unei infecții a sistemului nervos central (grave), alterări hidroelectrolitice, patologie de bază (epilepsie) sau după un traumatism (leziuni intracraniene) și acestea sunt cele care trebuie să fie excluse atunci când apare o convulsie.